1000 kg gunoi pe 1000 m.p. de teren

Sîmbătă, 16 aprilie, s-a desfăşurat prima Zi de Curăţenie Naţională organizată de Hai Moldova. În Chişinău, la marea curăţenie, au ieşit 6000 de oameni.

Din parcurile oraşului s-au colectat peste 200 de tone de deşeuri menajere şi în jur de 1500 de saci cu plastic.

Alături de Hai Moldova au fost politicieni (Vlad Filat, Dorin Chirtoacă, Victor Bodiu, ambasadorul Statelor Unite ale Americii — Asif J. Chaudhry, Vitalie Marinuţă ş.a.), persoane publice (Nicu Ţărnă, împreună cu membrii formaţiei Gîndul Mîţei, Snails, Gootsa, Adrian Ursu, Doiniţa Gherman, Nata Albot, Andrei Bolocan, Sergiu Bezniţchi şi alţii), echipe de la posturi de televiziune (JurnalTV, NorocTV) şi de radio.

Pe lîngă persoanele publice, care au atras mulţi admiratori, la curăţenie au ieşit mii de oameni simpli, liceeni, studenţi, soltaţi ai Armatei Naţionale, reprezentanţi ai unor companii cunoscute, familii şi grupuri de prieteni (echipa Oduvanchiki, Buldozer, Trash Busters ş.a), un grup de persoane invalide, pensionari şi copii. Părinţii au recunoscut că au ieşit la curăţenie cu copiii pentru a le da un exemplu. Cei mici s-au bucurat de echipamentul primit şi l-au folosit din plin pe parcursul zilei ajutîndu-i pe maturi. Chiar şi cei care au venit cîte unul, la sfîrşitul zilei făceau schimb de ID-uri de skype şi messenger cu noile cunoştinţe.

„Oamenii în alb» nu s-au speriat de noroi, ei au reuşit să găsească gunoiul şi acolo unde alţii l-au îngropat sau l-au lăsat. Voluntarii au fost surprinşi de toate lucrurile pe care le-au găsit prin parcurile din Chişinău, în locurile unde ei ies de obicei la odihnă sau la un grătar cu prietenii sau familia. În diferite parcuri s-au găsit saltele, covoare, un televizor, un frigider, cauciucuri, bucăţi de linoleum, telefoane mobile, pe lîngă obişnuitele prezervative, absorbante şi seringi folosite.

Le mulţumim tuturor celor care au venit, au îmbrăcat costumele şi mănuşile, au luat sacii în mînă şi au strîns gunoiul din preajma lacurilor şi din parcuri. Toţi cei care au ieşit la ziua de curăţenie, fac parte din cea mai mare echipă de voluntari, echipa Hai Moldova. Aşa am reuşit să demonstrăm, prin propriul exemplu, că se poate şi că numai împreună, uniţi, este posibil să facem curat în toată ţara.

Cu detalii despre participarea în regiuni vom reveni pe parcursul săptămînii.

Comunicat „Hai, Moldova”

Sursa: Ziarul de Gardă

În două sate din nordul R. Moldova se întâmplă adevărate minuni în ajunul Sfintelor Paşti

În familia lui Boris Zaharia din satul Bădragii-Vechi, raionul Edineţ, s-a întîmplat o adevărată minune.

Tăind un nuc din ograda sa, care, pe lîngă faptul că, era bătrîn mai şi umbrea terenul din preajmă, gospodarul a dat de un trunchi pe care e imprimată Sfînta Cruce (în foto 1).

Un caz similar a avut loc şi în satul Ţaul, raionul Donduşeni, unde un localnic, după ce a procurat lemne de la pădure și le-a despicat, a observat semnul Sfintei Cruci pe un trunchi de mesteacăn, imprimat fără intervenţia umană (în foto 2).

Pentru a aduce lumină asupra acestor evenimente misterioase, des întîlnite în ultimul timp, am discutat cu preotul Lucian Serdeşniuc, parohul bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din satul Ţaul. „Unii oameni se înspăimîntă cînd găsesc un asemenea semn, gîndindu-se că e ceva rău. Nu trebuie să se teamă, pentru că Crucea înseamnă suferinţă, dar, totodată, simbolizează şi bucurie, căci prin Ea s-a ajuns la Înviere. Astfel, trebuie de înţeles că semnul Sfintei Cruci constituie biruinţa Binelui asupra Răului. Probabil oamenii, care au găsit în ograda lor această minunăţie, trăiesc cu teama faţă de Dumnezeu şi, drept răsplată, Tatăl Ceresc le-a trimis acest semn pentru a-i ocroti de cele rele şi de a le aduce bucurie în casă. Mai bine zis, aceste imprimări sînt  semne de apropiere între oameni şi Dumnezeu”, a spus preotul.

De asemenea, el a povăţuit că ar fi bine ca acest trunchi să-l pună în casă, căci, asemenea, şi altor simboluri creştineşti, Sfînta Cruce va fi ocrotitorul familiei lor.

Sursa: HotNews

Solidaritatea Europeană pentru Apă în Moldova (SEAM)

Solidaritatea Europeană pentru apă (SEAM) este o asociaţie obştească locală creată în anul 2007, din iniţiativa unui grup de tineri din mediul rural, ca filial a organizaţiei Solidaritate Europeană pentru apă cu sediul în Franţa.

Misiunea

Solidaritatea Europeană pentru Apă în Moldova are misiunea să contribuie la îmbunătăţirea accesului la apă potabilă şi sanitaţie în localităţile rurale ale Republicii Moldova prin implicarea tinerilor.

Proiectele implementate la nivel local corespund necesităţilor şi dorinţelor populaţiei rurale, avînd character participative şi democratic cu antrenarea în egală măsură a tinerilor, adulţilor, administraţiei locale şi sectorul civil. SEAM lucrează în parteneriat cu axperţi şi actori-cheie din Moldova şi Europa.

Obiectivele

• sensibilizarea şi creşterea gradului de conştientizare a populaţiei rurale în legătură cu apa şi sanitaţia;
• încurajarea tinerilor de a fi mai solidari cu problemele de apă, sănătate şi mediu;
• dezvoltarea programelor educaţionale şi de sensibilizare, privind apa şi sănătatea;
• susţinrea iniţiativei rurale în domeniul apei şi sanitaţiei;
• îmbunătăţirea politicilor privind apa şi sanitaţia la nivel local şi naţional.

SEAM – mai aproape de satele Moldovei

• În satele Moldovei trăiesc aproximativ 60% din populaţia ţării, care suferă de o deteriorare semnificativă a serviciilor de alimentare cu apă şi epurare  a apelor uzate.
• Aproximativ 90% din fîntîni sunt poluate cu nitraţi şi agenţi patogeni, astfel sunt inacceptabile pentru a fi utilizate ca sursă de apă potabilă.

Ce este BIODIVERSITATEA?

“Nu cred că există ceva mai important decît conservarea naturii, cu excepţia supravieţuirii omului şi aceste noţiuni sunt atît de strîns legate, încît, e greu să le despărţim” .

Charles Lindberg

Ce este BIODIVERSITATEA?

BIODIVERSITATEA sau DIVERSITATEA BIOLOGICĂ este varietatea spectaculoasă a vieţii de pe planet şi include totalitatea plantelor, animalelor şi ecosistemelor de pe Terra, precum şi interacţiunile dintre acestea.

Conservarea biodiversităţii – ca suport şi garanţie a dezvoltării durabile a sistemului economic şi social – a devenit obiectivul central al Convenţiei asupra diversităţii biologice, documente de referinţă adoptat în cadrul Conferinţei de la Rio de Janeiro în 1992 şi ratificat de România în 1994 prin Legea nr. 58/1994 şi precum şi de Republica Moldova în 1995 prin hotărîrea Parlamentului nr. 457-XIII.

Convenţia privind diversitatea biologic –reprezintă primul act legislative internaţional care recunoaşte că biodiversitatea are statut de resurse generale asemănător celor cu privire atmosferică, ape şi sol. În fiecare an, pe 22 mai, se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Diversităţii Biologice.

De ce trebuie protejată biodiversitatea?

PENTRU CĂ:

–         de ea depinde calitatea aerului pe care îl respirăm;

–         este sursă de : hrană, combustibil, fibre, apă proaspătă, medicamente;

–         reglează clima, inundaţiile, bolile, calitatea apei;

–         ajută la: formarea solurilor, circuitul nutrienţilor, producţia primară;

–         joacă un important rol cultural, estetic, educaţional, recreativ, psihologic, spiritual

Cine ameninţă biodiversitatea?

–         schimbările climaterice, prin dispariţia unor specii de plante şi animale, distrugerea habitatelor naturale;

–         depozitările necontrolate de deşeuri de orice fel;

–         defrişările intensive;

–         transportul prin: poluarea aerului, congestive, zgomot, intruyiune vizuală şi prin însăşi construirea drumurilor;

–         practicarea unui turism agresiv faţă de natură, fără respectarea normelor de protecţie a mediului;

–         practicarea unei agriculture intensive;

–         exploatarea iraţională a resurselor biologice.

Ce sunt ariile protejate?

Ariile naturale protejate – ANP- sunt zone terestre, acvatice şi/sau subtererane în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice  sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică sau cultural deosebită şi care au un regim special de protecşie şi conservare stabilit în baza unor prevederi legale.

 

Ce puteţi face pentru a proteja plantele, păsările şi animalele sălbatice?

Pentru cele supuse unui regim de protecţie strictă:

–         să nu le recoltaţi, capturaţi, ucideţi sau răniţi;

–         să nu le deterioraţi sau să le distrugeţi cuiburile sau ouăle;

–         să nu le distrugeţi locurile de reproducere sau de odihnă;

–         să nu recoltaţi florile, fructele, să nu rupeţi plantele;

–         să nu faceţi comerţ cu ele.

Pentru cele care se permite capturarea, recoltarea, vînătoarea şi comercializarea:

–         să faceţi acest lucru numai în baza unei autorizaţii de mediu, numai din zonele premise şi numai în afara perioadelor de reproducere sau creştere a puilor;

–         să faceţi import-export cu specii numai dacă deţineţi accord de mediu emis de autoritatea naţională de mediu.

Ce nu trebuie să faceţi în ariile natural protejate:

–         nu desfăşuraţi activităţi care contravin prevederilor Planurilor de management ale ariilor natural şi ale Regulamentelor acestora;

–         nu amplasaţi stîni şi nu păşunaţi fără acordul administratorilor ariei;

–         nu degradaţi panourile informative, semnele de marcaj sau orice alte amenajări;

–         nu faceţi focul decît în locurile special amenajate şi semnalizate;

–         nu depozitaţi deşeurile decît în containerele destinate acestui scop;

–         nu intraţi cu maşina decît dacă acest lucru este permis

Respectaţi regimul ariilor protejate. Altfel riscaţi să fiţi sacţionaţi cu amenzi usturătoare sau chiar cu închisoarea!

Conform Proiectului PHARE CBC “Mutual management Romania-Republica Moldova for Biodiversity conservation on the border between the two countries”

16 aprilie – Ziua naţională de salubrizare

„Dacă ar fi să estimăm greutatea a tot ce stă pe teritoriul R. Moldova, vom constata că a zecea parte din această masă le revine deşeurilor”, afirmă Dumitru Osipov, şeful Secţiei sinteze informaţionale a Ministerului Mediului. Dumnealui ne aminteşte că numai din oraşul Chişinău, în fiecare zi, sunt evacuate mai mult de 790 de tone de deşeuri menajere şi industriale: „Reziduurile constituie cea mai gravă problemă cu care se confruntă Moldova, dar pentru soluţionarea ei se alocă doar 0,2 % din bugetul statului”.

Funcţionarul salută abnegaţia cetăţenilor care se pregătesc pentru Ziua naţională de salubrizare, anunţată pentru 16 aprilie, şi speră că astfel vom diminua starea deosebit de neigienică mai ales din preajma bazinelor acvatice. „În R. Moldova nu există cuptoare pentru arderea deşeurilor chimice şi medicale, iar acestea sunt răspândite azi pe toate malurile de râu”, conchide Osipov. El remarcă faptul că Uniunea valorificatorilor de deşeuri din R. Moldova a elaborat un program naţional de procesare a resturilor menajere şi nemenajere în scop de reintegrare tehnologică sau de producere a energiei din resurse regenerabile. Astfel, din contul deşeurilor ar putea fi acoperită o proporţie de circa 15% din consumul energetic al R. Moldova.

Referindu-se în ansamblu la starea mediului, Dumitru Osipov declară următoarele: „Noi parcă am dori să fim exilaţi de pe teritoriul acesta. Deşi avem legi care obligă la păstrarea curăţeniei, lumea noastră nu le respectă, dar nici autorităţile nu se prea grăbesc să o facă”.
Veronica Andronic, şefă de secţie la Direcţia sol, subsol, deşeuri şi substanţe chimice a Ministerului Mediului, atrage atenţia că, în conformitate cu prevederile Codului Contravenţional, cei care nu respectă regulile de gestionare a deşeurilor pot fi amendaţi: persoanele fizice – cu amenzi de la 400 până la 1600 lei, iar persoanele juridice – de la 4000 până la 8000 lei.

Natalia Frunze

Sursa : Timpul

Sancțiuni pentru cei care murdăresc orașul

Primăria Chişinău solicită obţinerea dreptului pentru subdiviziunile municipale de a aplica sancţiuni persoanelor care nu păstrează curăţenia în capitală, în condiţiile când actuala stare de lucruri nu corespunde aşteptărilor autorităţilor locale. În acest sens, primarul general a solicitat Direcţiei Juridice să expedieze o adresare către Parlament şi Guvern, în scopul obţinerii dreptului de a sancţiona la nivel local.

În prezent autoritatea de stat care sancţionează persoanele fizice şi juridice ce se fac vinovate de starea insalubră a capitalei este Agenţia Ecologică de Stat.

De la începutul anului 2011, instituţia nominalizată a sancţionat cu amendă doar 3 vinovaţi de încălcarea normelor de salubrizare, deşi poliţia împreună cu serviciile municipale de profil au întocmit peste 500 de sesizări în acest sens.

Problema dată apare ca urmare a lipsei descentralizării atribuţiilor, a remarcat luni, la şedinţa operativă, primarul capitalei. Dorin Chirtoacă consideră că, instituţia care ar trebui să sancţioneze persoanele care fac murdărie în oraş, ar trebui  să fie pretura de sector. „La ceea ce avem noi, la fiecare pas s-ar putea întocmi câte un proces-verbal”, a spus edilul-şef.

De la 1 ianuarie curent, Poliţia municipală a întocmit aproximativ 200 de procese-verbale pentru aruncarea gunoiului în locuri neautorizate. De asemenea, au fost perfectate 340 de sesizări de către preturile de sector şi Regia locativă. Totodată, la începutul anului doar 3 persoane s-au ales cu sancţiuni.

„Minunat! Putem afirma că oraşul Chişinău este curat-lună, că nu mai există probleme de acest gen în oraş. Ce folos că sunt întocmite atâtea procese-verbale, dacă este pedepsit un număr atât de mic de persoane?”, a comentat Dorin Chirtoacă.

Legislaţia în vigoare prevede o amendă de 400-500 de lei pentru cetăţenii care aruncă gunoiul în locuri neautorizate şi de la 1000 la 2000 de lei pentru agenţii economici.

Tatiana LUPAŞCU

Sursa : Capitala

Sâmbătă toţi chişinăuienii sunt chemaţi să participe la salubrizare!

16 puncte de întâlnire, în preajma parcurilor şi zonelor verzi din capitală au fost stabilite de organizatorii campaniei de salubrizare „Hai, Moldova” din sâmbăta aceasta, 16 aprilie, ora 09.30, unde urmează să se adune doritorii de a participa la curăţenia din Chişinău, în cadrul campaniei „Hai, Moldova”.

În locurile de întâlnire, voluntarii vor primi mănuşi, saci şi echipamentele necesare, urmează să strângă deşeuri din parcuri până la ora 16.00.

Deşeurile vor fi selectate, plasticul urmând a fi adunat aparte.

Potrivit reprezentanţilor ONG „Medium”, 74 instituţii de învăţământ din capitală şi-au confirmat deja prezenţa, acestora urmând să li se alăture ostaşi ai Armatei Naţionale, carabinieri, locuitorii capitalei. Punctele de întâlnire pentru elevii/ studenţii instituţiilor de învăţământ se află în preajma sediilor liceelor/ universităţilor; locuitorii capitalei se deplasează în parcurile din sectoarele unde domiciliază.

Primarul general Dorin Chirtoacă a făcut luni un apel de sensibilizare a locuitorilor  municipiului, în vederea participării active la campania de salubrizare de sâmbătă. „Dacă suntem capabili de a ridica nivelul de curăţenie în oraş, dacă suntem receptivi, să vedem cine o să iasă, pentru că la concerte sau la mitinguri ies ba unii, ba alţii. Să vedem dacă reuşim şi la treaba asta!”

Edilul-şef a propus ca intervenţia să înceapă de la fiecare casă/ curte de bloc, ca după ce se face acolo curăţenie, cetăţenii să se deplaseze în parcurile din apropiere. D. Chirtoacă speră că astfel se va reuşi salubrizarea unor spaţii mai mari.

În context, reprezentanţii organizaţiei „Medium” au specificat că ideea centrală a campaniei „Hai Moldova” se bazează prioritar pe curăţarea arealelor naturale.

Sâmbătă urmează a fi salubrizate: albia râului Bâc, parcurile „Valea morilor”, „La Izvor”, „Butoiaş”, „Lunca gâştii”, „Valea trandafirilor”, „Calea Orheiului”, „Râşcani”, zona de la Porţile Oraşului etc.

Ideea de a aduna gunoiul din toată republica într-o singură zi, prin implicarea a 100 mii de cetăţeni, inclusiv primării, şcoli, instituţii de învăţământ superior, organizaţii etc. aparţine organizaţiei neguvernamentale „Medium”, prin proiectul „Hai, Moldova”.

În acest mod, organizatorii îşi propun evacuarea a 10 mii tone de deşeuri. Un asemenea sistem există, fiind implementat cu succes în 12 state europene, inclusiv în câteva ţări vecine cu noi: Slovenia, Ucraina, România etc.

Tatiana LUPAŞCU

Sursa: Capitala

Două milioane care ar putea schimba faţa vechii Cetăţi

Pe parcursul ultimilor ani foarte des s-a vehiculat ideea restaurării Cetăţii şi amenajării teritoriul din preajma „cărţii de vizită” a oraşului Soroca, dar tot atât de des toate propunerile şi promisiunile rămâneau la nivelul bunelor intenţii. De data aceasta însă s-a mers, se pare, departe de tot şi există posibilităţi reale de a realiza visul. Chiar se zvoneşte că în aceste scopuri vor fi alocaţi circa 2.000.000 de euro… Despre aceasta şi despre ce prevede proiectul în cauză vorbim astăzi cu „pârcălabul” Cetăţii Soroca, Nicolae Bulat.

– Domnule Bulat, despre ce proiect este vorba, cine este autorul lui şi, cel mai important, cine este finanţatorul?

– Prin scrisoarea cu nr. 5203/66 din 4 martie 2011, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului din România, Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră din Suceava au informat Consiliul raional Soroca (preşedinte Mircea Martâniuc) despre selectarea provizorie a proiectului propus de Muzeul de Istorie şi Etnografie Soroca, care prevede realizarea, în parteneriat cu Primăria Soroca (primar Victor Său), a mai multor activităţi majore, inclusiv şi restaurarea parţială a Cetăţii Soroca. De altfel, epopeea acestui Proiect a început vreo patru ani în urmă, când Muzeul Soroca a propus ambasadei SUA, pentru evaluare, un proiect de conservare a Cetăţii Soroca. Ambasada a acceptat propunerile noastre şi a alocat 30.000 dolari pentru implementarea proiectului, dar… specialiştii de la Ministerul Culturii (condus pe atunci de Artur Cozma) ne-au recomandat că mai bine ar fi să propunem un Proiect de restaurare a Cetăţii. Pentru a nu refuza ajutorul ambasadei SUA, am acceptat acest lucru. Ba mai mult, arhitectul Sergiu Cârjă, născut la Soroca, a acceptat să lucreze asupra Proiectului de restaurare parţială a Cetăţii, dar cei de la minister iarăşi au refuzat Proiectul propus de Sergiu Cârjă, Tamara Nesterov şi Nicolae Bulat.

– Care au fost argumentele celor de la minister?

– Motivaţia a fost următoarea: trebuia de prezentat restaurarea integră, şi nu parţială a Cetăţii Soroca.

– Ce a urmat?

– Odată cu apariţia Proiectelor din cadrul Programului Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, Muzeul Soroca a venit cu iniţiativa de a propune pentru evaluare un nou Proiect, dar care să aibă la bază proiectul despre care am vorbit mai sus. În cadrul elaborării noului Proiect Consiliul raional Soroca şi-a asumat rolul de aplicant, or Muzeul din Soroca se află în subordonarea Secţiei cultură a CR Soroca. Primăria Soroca la fel a venit cu propuneri, iar parteneri externi ne-au fost Cetatea Suceava şi Cetatea Hotin.

– Sunt convins că pe cititorii noştri îi interesează câţi bani vor fi alocaţi şi ce prevede concret acest proiect?

– Voi răspunde succint: restaurarea parţială a Cetăţii, amenajarea parcului din preajmă; înlocuirea asfaltului cu caldarâm; construcţia a două case vechi medievale ce vor reda un aspect istoric spaţiului de lângă Cetate; amplasarea câtorva buticuri din lemn, pentru vânzătorii de suvenire; reparaţia drumului de la Podul lui Bechir până la Cetate şi, nu în ultimul rând, construcţia unui WC modern. Fără îndoială, pentru înfăptuirea acestor lucrări sperăm şi la sprijinul şi ajutorul sorocenilor.

– Când vor demara lucrările?

– Actualmente Autoritatea Contractantă ne-a solicitat mai multe documente justificatoare, care dovedesc eligibilitatea aplicantului şi a partenerilor. După semnarea documentelor respective vor demara lucrările. Sper ca acest eveniment să aibă loc cât mai degrabă. Garantul nostru este, dacă doriţi, actuala guvernare.

– Vă mulţumesc pentru interviu, baftă şi Doamne ajută.

Consemnare Victor COBĂSNEANU

Sursa: Observatorul de Nord

 

GUNOIUL – SPECIFICUL MOLDOVENILOR?

Imensa gunoiște de la hotarul satelor Părlița și Todirești din raionul Ungheni stârnește controverse. Oricine merge pe acest drum își pune întrebarea: A cui o fi oare, a celor de la Todirești sau a celor din Pârlița?

Lumină în acest caz a adus chiar primarul comunei Pârliţa, Ion Negherneac, scrie ziarul Unghiul. „E gunoiştea satului. Oamenii la noi, în loc să strângă gunoiul, îl împrăştie peste tot. Iată şi aici cu câteva zile în urmă am adunat tot gunoiul, iar spre dimineaţă nu ştiu care „gospodar” a adus altul în loc şi l-a lăsat chiar la marginea drumului”, a explicat el.
Gunoiştea aceasta nu este una autorizată, e ca multe altele din raion. „De patru ani solicit ca cineva să ne arate un model al unei gunoişti autorizate”, spune dânsul. În acelaşi timp, pentru cei mai obraznici s-ar putea de găsit şi ac de cojoc. „Avem tot dreptul legal să-i sancţionăm cu amendă până la 900 lei”, a adăugat primarul. Dar încearcă de-i prinde cu gunoiul în sac!
În acelaşi timp grupul de iniţiativă de la gimnaziul „Ion Vatamanu” şi  Liceul Teoretic „Alexei Mateevici” din localitate a reuşit să strângă gunoiul de  pe o porţiune de 5 kilometri a râului Delia. Mai apoi lor li s-au alăturat şi elevii de la Gimnaziul Hristoforovca, care au curăţat 2 izvoare din sat.

Întrebarea de bază acum este dacă oamenii își vor uni forţele pentru a face curăţenie într-o singură zi, pe 16 aprilie, în satul lor natal.

 

Sursa:  Ştiri Locale

Semnarea Protocolului comun al ministerelor de mediu din Republica Moldova şi Republica Letonă

Pe data de 7 aprilie 2011, ministrul mediului Gheorghe Şalaru şi omologul său letonRaimonds Vejonis,  au semnat Protocolul şedinţei comune privind colaborarea în domeniul protecţiei mediului.

Semnarea acestui document va pune începutul unei noi etape în istoria relaţiilor moldo–letone în domeniul gestionării resurselor naturale şi protecţiei mediului, care va aduce importante beneficii ambelor Părţi.

Acest gest demonstrează o dată în plus necesitatea reluării şi menţinerii unei cooperări bilaterale în domeniul protecţiei mediului, recunoscînd, astfel, importanţa protecţiei mediului pentru beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare şi dezvoltare durabilă.

La momentul actual, Republica Moldova are nevoie de suport şi de parteneri pentru realizarea măsurilor de protecţie a mediului, iar reluarea colaborării în acest domeniu între Ministerul Mediului din Republica Moldova şi Ministerul Mediului şi Dezvoltării Regionale din Republica Letonă va contribui la susţinerea eforturilor ţării noastre în procesul de negociere a capitolului „Mediu” în noul Acord de Asociere RM-UE. De asemenea, pentru Republica Moldova este foarte valoroasă experienţa Letoniei în domeniul aprovizionării cu apă şi canalizare, managementul deşeurilor, protecţia biodiversităţii, instruirea ecologică şi informarea populaţiei, taxele de mediu, acestea urmînd a fi direcţiile prioritare de colaborare pe viitor,  căci protecţia mediului este un domeniu  ce nu cunoaşte hotare, generînd astfel necesitatea conjugării eforturilor pentru implementarea măsurilor de prevenire a degradării factorilor de mediu şi atingerea unor rezultate comune.

Astfel, în baza Acordului semnat anterior va fi organizată instruirea specialiştilor de mediu din Republica Moldova privind promovarea procesului de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi vizita în Republica Moldova a experţilor letonieni în scopul prezentării experienţei Ministerului Mediului din Letonia în problemele armonizării legislaţiei naţionale la cea a Uniunii Europene, ş.a

În acest context, ministrul mediului Gheorghe Şalaru a menţionat că această Reuniune va consolida angajamentul politic al ambelor Părţi, în scopul creării unei coeziuni privind protecţia mediului, care constituie o premisă pentru cooperarea în vederea protecţiei şi conservării ecosistemelor din regiune.

 

Sursa: Ministerul Mediului al Republicii Moldova